De ce nu sunt stele în pozele de pe Lună?

Vorbim totuşi de o tehnologie de sfârşit de ani ’60. Astfel, dacă voiai să faci o poză prietenului tău, aşa cum a făcut Buzz Aldrin lui Neil Armstrong (şi invers) pe 20 iulie 1969, când au aselenizat în cadrul misiunii Apollo 11, trebuia să ajustezi aparatul astfel încât să facă o poză cât mai clară prietenului tău, scrie Curiosity.

Atunci când prietenul tău se află în lumină în timpul nopţii, fenomen care s-a întâmplat pe Lună, trebuia să alegi ceea ce să se vadă în imaginea ta. Dacă voiai să incluzi stele în poză, era nevoie de un timp de expunere mai mare, aşadar, trebuia ca cel fotografiat să rămână complet nemişcat pentru a evita neclarităţile.

• Ce este „paradoxul coastei”?
• Câte bombe nucleare au fost folosite în lume?

Altfel spus, nu puteai să le ai pe amândouă, şi imagine clară a persoanei şi stele pe cer. Astfel, astronauţii au obţinut imagini clare ale persoanelor şi reliefului, dar nu au avut suficient timp de expunere pentru a capta suficientă lumină pentru a observa stelele.

Cerul Lunii este negru nu pentru că este noapte, ci pentru că satelitul nostru nu are atmosferă care ar împrăştia lumina, asemenea fenomenului de pe Terra. Totuşi, este atât de multă lumină pe Lună în miazăzi pe cât este pe planeta noastră. Acest lucru face ca în imagini suprafaţa să fie extrem de luminoasă.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Imagini nemaivăzute din timpul misiunilor Apollo: Călătoria spre Lună, văzută prin ochii astronauţilor

45 de ani de la Apollo 16, penultima misiune care a dus omul pe Lună. Urmăreşte istoria Apollo în şapte minute – VIDEO

Cele mai frumoase fotografii din cadrul misiunilor Apollo (GALERIE FOTO)

Conform unui nou studiu, câmpul magnetic al Lunii a durat cu un miliard de ani mai mult decât se credea anterior